DESCRIERE DUBLIN

Un trecut de mare cultura, incepand cu acel Trinity College la care au absolvit genii ale literaturii ca Jonathan Swift si Samuel Beckett, si un prezent de energie dinamica, simbolizat de hoteluri de lux si constructii restructurate in renascuta zona a vechilor docuri. Este a doua fata a capitalei Irlandei, Dublin: pe de o parte, traditii ce rezista in timp, pe de alta, escapade in viitor. Iar la mijloc, mitul inoxidabil al berii.

In orasul lui Joyce, amintit de podul lui Santiago Calatrava (James Joyce Bridge) de peste raul Liffey si initiativele culturale ale James Joyce Centre (North Creat Ceorge’s Street nr. 35, orar 10-19, duminica 12-17, inchis luni, www. jamesjoyce.ie) ce organizeaza Bloomsday (traseul pe urmele lui Ulisse, in fiecare an in iunie) si plimbari cu ghid in locuri ce amintesc de scriitor, vizita incepe in mod inevitabil de la Trinity College: cea mai importanta universitate de pe insula, prin care au trecut generatii de scriitori (nu Joyce, care a absolvit la University College).

Sunt simboluri istorice si catedrala si castelul anglo-normand, in timp ce cu totul alt rol are Temple Bar: cartierul care, atunci cand a luat fiinta (mai curand cand s-a reinfiintat datorita unui proiect important de restructurare si reorganizare urbana), a devenit imediat emblema unui oras tanar si intreprinzator, cu mozaicul sau de puburi si proiectii cinematografice ale Irish Film Institute.

Ani de zile cel mai drag obiectiv al localnicilor, Temple Bar isi disputa astazi rolul de leadership cu Docklands – vechile docuri reconvertite intr-un cartier la moda, cu apartamente ale tinerilor manageri si instalatii artistice in aer liber care istorisesc, cu un oarecare orgoliu, anii de saracie lucie ce s-au abatut asupra orasului.

 

CUM VA DEPLASATI: Dublinul e deservit de o retea buna de autobuze. Tramvaiele (www.luas.ie) se impart in Creen Line (Linia Verde) ce leaga Sandyford cu Stephen’s Creen, si Red Line (Linia Rosie) pentru a va deplasa de la Tallaght la Connolly Station, de unde pleaca trenurile spre litoral.

Litoralul

La nord, etapele sunt Skerries, micul port cu case colorate pe plaja care, la reflux, devine un covor moale pe unde se ajunge la Shenick’s, una dintre insulitele care obtureaza orizontul marin, si Malahide, un port turistic la 16 kilometri departare de capitala, dominat de silueta castelului de secol XII.

La sud: orasul maritim Dun Laoghaire, cu Muzeul National Maritim al Irlandei, care s-a redeschis in 2011 dupa restaurare (www.mariner.ie), si portul cu vaporase pentru Marea Britanie care in 1996 a fost imortalizat intr-o scena din filmul Michael Collins, cu Liam Neeson. Legatura? Toate sunt posibile destinatii ale unei excursii de o zi la DART (www.irishrail.ie), trenul verde care face legatura dintre capitala, de la Connolly Station, cu pitorescul hinterland (Skerries cu trenuri railcar, care pleaca tot de la Connolly Station).

Alte opriri recomandate sunt Sandycove, micul oras aflat la 14 kilometri sud de Dublin, cu turnul ciocan, astazi muzeu, cadru al primului capitol din romanul Ulisse de Joyce (de unde numele James Joyces Tower: orar variabil, www.dun-laoghaire.com/profile/joyce_tower/ index.html), si satul vecin Dalkey, cu case medievale care, odinioara, erau aparate de sapte castele.

Astazi mai exista doua, Archbold’s, nevizitabil, si Dalkey Castle Heritage Centre (www.dalkeycastle.com), unde este reconstituita istoria satului.
DE VAZUT

 

TRINITY COLLEGE: Cine se asteapta la multe de la acest loc nu va fi dezamagit, incepand cu Old Library, biblioteca regala comandata de Elisabeta I la sfarsitul secolului XVI, unde diva absoluta este Cartea de la Kells (Book of Kells), manuscrisul Evangheliei cu anluminuri de secol IX ce este considerata una dintre cele mai pretioase carti din lume. E in buna companie: Old Library, numai rafturi si minunate structuri din lemn, se mandreste cu peste un milion de texte care au contribuit la formarea multor studenti, de la Oscar Wilde si Samuel Beckett la Johnatan Swift.

Cel mai vechi si mai important ateneu al Irlandei se viziteaza si pentru mozaicul de cladiri adunate in jurul a doua piete -Parliament si Library Square – , pentru capela din 1798, pentru o alta biblioteca, Berkeley Library, al carei nume este dedicat marelui filosof, initial elev, apoi profesor al colegiului (College Creen, orar variabil, www.tcd.ie/library).

 

CATEDRALA SAINT PATRICK: biserica anglicana, construita incepand cu 1191 in onoarea apostolului Irlandei, isi datoreaza faima lui Jonathan Swift, decanul-scriitor-poet (cine nu-si aminteste Calatoriile lui Guliver…) care a profesat aici intre 1713-1745. Sugestive sunt concertele care au loc in diferite perioade ale anului; de neocolit, langa intrare, epitaful scriitorului, dictat in latina de insusi Swift (Saint Patrick’s Close, intre Patrick Street si Upper Kevin Street, orar variabil, www.stpatrickscathedral.ie).

TEMPLE BAR: patrulaterul dintre raul Liffey la nord si Dame Street la sud a devenit in anii 1990 cel mai la moda cartier al capitalei. O aglomerare de baruri, puburi, restaurante, centre culturale si cladiri caracteristice de caramida la rosu: de la Irish Film Institute (Eustace Street nr. 6, www.irishfilm.ie), care, contrar numelui, proiecteaza pelicule de calitate din toate colturile lumii, la Olympia Theatre (Dame Street nr. 72, www.mcd.ie), unde au loc concerte rock si pop.

Nenumarate sunt evenimentele din cartier – de la Noaptea Culturii in septembrie, la targurile in aer liber de fructe si legume, de flori, de carti, de design, pana la initiativele a peste 50 de organizatii cultural-artistice care au ales tocmai Temple Bar pentru a-si pune in scena diverse spectacole. Info: http://www.thetemplebarpub.com/.

MUZEUL NATIONAL AL IRLANDEI: Colectiile acestui muzeu sunt adunate in patru cladiri (Muzeul Arheologic in Kildare Street, Muzeul Artelor Decorative in Collins Barracks’ Benburb street, Country Life in Turlogh Park-County Mayo si Muzeul de Istorie Naturala in Merrion Street) si parcurg cu operele lor un lung arc de timp.

Neaparat trebuie sa vizitati Muzeul Arheologic, unde se afla expozitia Or (aur din Epoca Bronzului de la anul 2200 la 500 I.Hr.) si Tezaurul (colectia cea mai valoroasa, cu coliere, potire, coroane de aur din perioada celtica pana In secolul XIV), alaturi de exponate din Egiptul antic, din perioada dominatiei vikingilor si din lumea romana (orar 10-17, duminica 14-17, luni Inchis, www.museum.ie).

NATIONAL GALLERY OF IRELAND: peste 14 000 de piese (tablouri, desene, sculpturi, obiecte de la inceputul secolului XIII pana la jumatatea secolului XX). Una dintre cele mai importante colectii din Europa, care nu intamplator se mandreste cu opere exceptionale cum sunt Hristos in casa Martei si a Mariei de Jan Bruegel si Rubens (1628), Cupidon de Canova (1789), Fecioara cu Pruncul de Paolo Uccello (1435-1440).

Lista capodoperelor continua cu panze de Caravaggio, Goya, Monet, Picasso, Rembrandt, Vermeer, Titian (Merrion Square West, orar 9.30-17.30, joia pana la 20.30, duminica 12-17.30, www. nationalgallery.ie).

CASTELUL: Cladit in secolul XIII deasupra vestigiilor unei asezari vikinge, a fost fortareata, inchisoare, sediu al puterii engleze pe pamant irlandez timp de 700 de ani… Astazi se prezinta ca resedinta de secol XVIIl-XIX, cu Clock Tower de la sfarsitul secolului XVII, Chester Beatty Library, care detine una dintre cele mai mari colectii de manuscrise din lume, State Apartaments – salile care in secolul XVIII erau destinate oaspetilor de vaza. Etaleaza tavane cu stucatura si, printre picturi, un portret de Van Dyck (Castle Street, orar 10-16.45, duminica 14-16.45, www.dublincastle.ie).

Puburi si bere

Marele tur al berii incepe intotdeauna de la St. James’s Cate, unde in 2000 s-a redeschis, splendid, Guinness Storehouse (orar 9.30-17, vara pana la 19, www.guinness-store-house.com), casa celebrei beri negre care aduce In medie 800.000 de vizitatori pe an.

Dupa o vizita prin cladire pentru a explora lumea procesului de productie (cu pauza de gustare la barul Gravity de la etajul 7, cu panorama asupra orasului), se merge in Temple Bar, unde sunt concentrate cea mai mare parte a adreselor simbol ale iubitorilor halbelor, puburi istorice precum cel care din 1840 are acelasi nume cu cartierul (Temple Bar nr. 47/48, www.thetemplebarpub.com), Oliver St. John Cogarty, extrem de frecventat la ora pranzului si dupa asfintit, cand dau spectacole cele mai bune trupe locale (Fleet Street nr. 58/59, www.gogartys.ie).
Palace Bar, tot in Fleet Street, care se mandreste cu o clientela de ziaristi si scriitori.

In afara cartierului, The Brazen Head (Bridge Street Lower nr. 20, www.brazenhead.com) e cel mai vechi pub din Dublin (si, jura ei, din toata Irlanda); a fost citat si de Joyce in Ulisse. In capodopera scriitorului apare si Mulligan’s (Poolberg Street nr. 8, www.mulligans.ie), pub in stil victorian, pe firmament din 1J82. In schimb, la Toners’ (Lower Baggot Street nr. 139, www.tonerspub.ie) se oprea mereu pentru un pahar poetul Yeats. Pahar de bere? Nu, de sherry.

 

DOCKLANDS: Dublinul viitorului incepe sa prinda forma in zona portuara de case muncitoresti si depozite vechi pe care un proiect de restructurare a convertit-o intr-un cartier trendy cu un mare festival (Festivalul Maritim in iunie, cu regate, targuri in aer liber, distractii pentru copii, www.dublindocklands.ie/maritimfestival) si targuri de Craciun In decembrie.

Aici se mai gasesc si Famine Memorial, un sir de statui din bronz care amintesc teribila foamete care in secolul XIX a lovit populatia silind multe familii sa emigreze in Lumea Noua, si O2, megaspatiu intr-o cladire victoriana dedicat evenimentelor muzicale (North Wall Quay, www.the02.ie).

Exista aici hoteluri de cinci stele ca Merrion (www.merrionhotel.com), baruri, restaurante, galerii de arta. The Dublin Wheel, o roata panoramica in marea piata pietonala, care te poarta sa vezi orasul de la 60 de metri inaltime, ziua si noaptea (e functionala de la 10 pana dupa asfintit), croaziere pe raul Liffey cu traditionalele barci mari rosii ca focul (www.liffeyrivercruises.com).

Insa adevarata bijuterie este Grand Canal Theatre cu formele sale indraznete proiectate de un grup de arhitecti, printre care Daniel Libeskind (Grand Canal Square, www.grandcanaltheatre.ie). Pentru alte informatii: www.dublindocklands.ie si www.ddda.ie

ST. STEPHEN’S CREEN: Pentru a va relaxa intre doua vizite, in plin centru se afla acest patrulater inverzit de 9 hectare presarat cu mici lacuri cu podulete, statui, straturi de flori, care gazduieste institutul medical Royal College of Surgeons. Shelbourne Hotel, inca din secolul XIX simbol al ospitalitatii de lux din oras (astazi Marriott, www.marriott.co.uk) si Newman House de secol XVIII (St. Stephen’s Creen nr. 85-86, tel. 00352 T7i67422, orar variabil) ce isi ia numele de la cardinalul John Henry Newman, rector al Universitatii Catolice unde a studiat Joyce.

Imediat dincolo de portile ei, National Concert Hali este o adresa de neocolit pentru iubitorii de concerte de muzica clasica (intrare din Earlsfort Tenace, www.nch.ie).

HUGH LANE GALLERY: Acest spatiu nou dedicat artei, cu concerte duminicale si o colectie permanenta cu 2 000 de lucrari (inclusiv lucrari de Manet, Monet, Renoir, Degas), gazduieste si atelierul lui Francis Bacon si numara 7 000 de obiecte – picturi, carti, fotografii, pensule-care au apartinut celui mai mare si mai controversat pictor din Dublin. E pacat sa nu va opriti (Charlemont House, Parnell Square North, www.hughlane.ie, orar variabil).

UNDE DORMITI

The Clarence (VIP). E frecventat de actori, scriitori, muzicieni: nu intamplator proprietari sunt Bono si Edge de la U2. Aspectul e aproape monahal, insa atmosfera e grandioasa. Incepand cu biblioteca deosebita, cu mici fotolii de piele si mese de pe la manastirile invecinate. Info: Wellington Quay nr. 6-8, tel. 14070800, www.theclarence.ie.

Hampton Hotel (design). Un hotel discret unde nu se cheltuieste o avere. Barul bistrou este extrem de frecventat de dublinezi. Info: Morehampton Road nr. 19-29, tel. 1 6680995, www.hamptonhotel.ie.

Aberdeen Lodge (refugiu). Aflat pe lista celor mai bune 100 de hoteluri din Irlanda, are camere cu pat cu baldachin si semineuri, precum si un restaurant unde merita sa te opresti sa mananci. Incantatoare si gradina. Info: Park Avenue nr. 53-55, tel. 1 2838155, www. halpinsprivatehotels.com.

UNDE MANCATI

Patrick Cuilbaud (cu stele). O adresa cu stele Michelin pentru iubitorii bucatariei creative si contemporane. De la oua de prepelita cu foie gras la ravioli de homar, fiecare fel este o tentatie. La pranz, meniul cu doua feluri are preturi abordabile. Info: Upper Merrion Street nr. 21, tel. 16764192, www.restaurantpatrickguilhaud.ie.

The Winding Stair (elegant). Restaurant fermecator. Se intra intr-o librarie, se urca scara si se ajunge in restaurantul cu vedere spre rau. Felurile sunt ale bucatariei irlandeze, insa mai usoare si imbunatatite. Nu tocmai ieftin seara. Info: Ormond Quay nr. 40, tel. 1 8727320, www.winding-stair.com.

Ely Gastro Pub (winebar). Dupa modelul gastrobarurilor londoneze, o adresa trendy pentru mancat si baut (bine si, pentru anumite feluri, biologic). Exista noua tipuri de meniuri, de la pranz la cina, de la cele pentru copii, la propuneri pre- ori post-teatru. In acelasi lant si Ely Bar & Brasserie si Ely Winebar. Info: Crand Canal Square, tel. 1 6339986-8, www.elywinehar.ie.

NIGHTLIFE

Tripod. Un club multifunctional cu aspect industrial sic, cu bar si muzica live cu grupuri tinere. Calitate acustica foarte buna. Info: Old Harcourt Station, Harcourt Street, www.pod.ie.

Abbey Theatre. O adresa istorica fondata de W.B. Yeats (1923, Premiul Nobel pentru
literatura). Are un calendar de piese de teatru respectabil, cu premiere nationale si (uneori) mondiale. Info: Lower Abbey Street nr. 26, www.abbeytheatre.ie

Andrew’s Lane. Este in top zece al noptilor din Dublin. Initial era un teatru, dar acum se vine aici pentru dans si muzica. Info: Andrew’s Lane nr. 9-17, www.andrewslane.com.
Pentru alte informatii: www.tourismireland.com, www.irlanda-travel.com, www.visitdublin.com.

SHOPPING

 

In Dublin, shopping rimeaza cu Grafton Street, strada pietonala spre care isi are fatada marele magazin Brown Thomas (la nr. 88-95, www.brownthomas.com), cel mai luxos din tara, cu o concentrare de mari firme internationale si irlandeze.

Powerscourt Centre (Williams Street nr. S 59, http://powerscourt.com) grupeaza, unul langa altul, 42 de buticuri si zeci de baruri, cafenele, restaurante in interiorul unei case nobiliare de secol XVIII, in spatele Crafton Street.

La moda, Loft Market, piata sic, in stil New York, care se organizeaza in Powerscourt de vineri pana duminica (12-18; sambata de la 11), si Design Centre cu colectiile cele mai importante ale stilistilor irlandezi, inclusiv John Rocha (Powerscourt Centre, www.designcentre.ie).

La Docklands, noutatea e Point Village Market (North Wall Quay, www.pointvillage-market.ie), centru comercial pus la punct cu noile tendinte, de la vintage de autor la produse biologice de la Farmer’s Market.

National Geographic, 52 de weekenduri de vis, Elena Luraghi si Cinzia Rando, Editura Litera