DESCRIERE ELVETIA

Elvetia (in germana Schweiz) in franceza Suisse; in italiana Svizzera; in retoromana Svizra, denumita complet Confederatia Elvetiana (in latina Confoederatio Helvetica, de unde si abrevierea CH), este o republica federala formata din 26 de cantoane autonome. Consiliul Federal (guvernul) si Adunarea Federala (parlamentul) au sediul la Berna. Tara se situeaza in partea de vest a Europei Centrale, unde se invecineaza cu Germania la nord, cu Franta la vest, cu Italia la sud, si cu Austria si Liechtenstein la est.

Elvetia face parte din randul celor mai muntoase tari europene, avand peste 70% din suprafata acoperita de Alpi, in partea centrala si sudica si Jura in partea de nord-vest. Alpii elvetieni fac parte din cel mai intins lant muntos al Europei, remarcandu-se prin varfurile ascutite si trecatorile abrupte. Muntii Jura sunt mult mai putin inalti si mai putin intinsi decat Alpii, fiind foarte populari pentru numeroasele partii de ski. Intre cele doua sisteme muntoase se intinde platoul elvetian, aflat la o inaltime de aprox. 400 m peste nivelul marii. Cele mai importante rauri sunt Rhin, Rhone, Ticino si Inn. Elvetia este renumita si pentru numeroasele sale lacuri, cele din regiunea Alpina fiind de o frumusete deosebita. Printre cele mai importante lacuri se numara Lacul Geneva, Lacul Lugano, Lacul Maggiore, lacuri ce se intind si in afara granitelor elvetiene si Lacul Neuchatel, Lacul Lucerne si Zurich, Briensee si Thunersee, care se afla in interiorul teritoriului elvetian.

CLIMA
In vai si in zona platoului predomina un climat temperat, cu o temperatura medie anuala de cca. 10° C. Temperatura descreste cu cca. 2 ° C la fiecare crestere de altitudine de circa 300 m. Precipitatiile variaza considerabil cu altitudinea. Elvetia nu are iesire la mare si este impartita intre Muntii Alpi, Platoul Elvetian si Muntii Jura, intinzandu-se pe o suprafata de 41.285 km patrati. Desi Alpii ocupa cea mai mare parte a teritoriului, populatia elvetiana de aproximativ 8 milioane de persoane este concentrata mai ales in zona Platoului, unde se afla marile orase. Intre aceste orase se numara orasele globale si centrele economice Zürich si Geneva.

ISTORIE
Teritoriul actual al Elvetiei, populat din timpuri stravechi de triburile germanice ale helvetilor, a fost integrat in secolul al XI-lea in imperiul romano-german. Elvetia cuprinde trei mari regiuni lingvistice si culturale: germana, franceza, si italiana, la care se mai adauga vaile vorbitoare de retoromana. De aceea, elvetienii, desi predominant germanofoni, nu formeaza o natiune in sensul unei identitati etnice si culturale. Sentimentul de apartenenta la o tara comuna se bazeaza pe un fundal istoric, pe valori comune (federalismul si democratia directa) si pe simbolistica alpina infiintarea Confederatiei Elvetiene este datata prin traditie la 1 august 1291, cand se sarbatoreste si ziua nationala.
1291 Cantoanele Schwyz, Uri si Unterwalden au semnat o alianta pentru a se apara impotriva dominatiei straine.
1479 - Elvetia si-a proclamat independenta.
1515 - Elvetia a adoptat o politica de neutralitate dupa ce Franta a oprit expansiunea in Italia.
1648 - Independenta Elvetiei este recunoscuta pe plan international prin pacea de la Westfalia.
1798 - Trupele franceze ocupa Elvetia si pun bazele Republicii Helvetia.
1815 - Congresul de la Viena reface confederatia si extinde teritoriul elvetian. Neutralitatea Elvetiei este recunoscuta formal.
1848 - Elvetia stabileste controlul federal asupra Confederatiei.
Guvernul federal castiga mai multa autoritate in urma constitutiei din 1874.
1863 - A fost fondata la Geneva, Crucea Rosie Internationala.
1920 - A luat fiinta la Geneva, Liga Natiunilor.

In timpul celor doua razboaie mondiale, Elvetia si-a pastrat neutralitatea.
Din 1959, Elvetia a fost guvernata de o coalitie liberal-conservatoare de patru partide.
In 1959, Elvetia a devenit membra AELS, iar in 1972 a semnat un acord industrial de liber-schimb cu Comunitatea Economica Europeana (CEE).
In 1986, in urma unui plebiscit si din dorinta de a-si pastra neutralitatea, poporul elvetian a respins propunerea parlamentului de aderare la ONU. Un nou referendum pe tema aderarii tarii la ONU s-a desfasurat la 3 martie 2002 obtinand votul favorabil al populatiei, iar la 10 septembrie 2002, Elvetia a devenit membru al ONU.

CANTOANELE
De la fondarea Cantonului Jura, in 1978, Elvetia numara 23 de cantoane. Din ratiuni istorice, trei dintre ele, Unterwald, Appenzell si Basel sunt constituite din cate doua semi-cantoane. Cantoanele sunt state care s-au reunit in 1848 pentru a da nastere Confederatiei, transferand acesteia o parte din suveranitatea lor. Fiecare canton sau semi-canton are propria sa Constitutie, propriul sau Parlament, propriile sale tribunale. Parlamentele cantonale numara de la 58 la 200 de locuri, iar guvernele cantonale cate 5, 7 sau 9 persoane. Regimul de democratie directa, cunoscut sub numele de Landsgemeinde, exista inca in cantoanele Appenzell, Rodes-Interieures si Glarus. In toate celelalte cantoane poporul se exprima prezentandu-se la urne.

MONEDA OFICIALA
Francul elvetian

OBIECTIVE TURISTICE
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt inscrise urmatoarele obiective din Elvetia:
Manastirea benedictina de la St. Gallen (1983)
Manastirea benedictina Sf.Ioan din Val Müstair (1983)
Centrul vechi istoric din Berna (1983)
Cele trei cetati din Bellinzona (2000)
Regiunea alpina „Jungfrau” (2001, 2007)
„Monte San Giorgio” lânga Lacul Lugano (2003)
Terasele viticole din districtul Lavaux (Cantonul Vaud) (2007)

BUCATARIA
Bucataria traditionala elvetiana are mai multe aspecte. Desi unele feluri de mancare, cum ar fi fondue, raclette sau rosti sunt omniprezente in toata tara, fiecare regiune si-a dezvoltat mancarurile sale specifice conform diferentelor de clima si limba. Bucataria traditionala elvetiana utilizeaza ingrediente similare celor din alte tari europene, precum si produse lactate si branzeturi specifice, cum ar fi Gruyere sau Emmental, produse in vaile Gruyeres si Emmental. Numarul de restaurante este ridicat, in special in vestul tarii. Ciocolata s-a fabricat in Elvetia inca din secolul al XVIII-lea, dar si-a castigat reputatia la sfarsitul secolului al XIX-lea, cu inventarea tehnicilor de consaj si cristalizare care au permis producerea ei la o calitate superioara. O alta descoperire a fost inventarea ciocolatei cu lapte in 1875 de catre Daniel Peter. Elvetienii sunt cei mai mari consumatori de ciocolata din lume. Vinul este cea mai populara bautura alcoolica in Elvetia, tara cunoscuta pentru varietatea de soiuri de struguri, data de marea varietate de tipuri de areale viticole, cu combinatii specifice de tipuri de sol, aer, altitudine si lumina. Vinurile elvetiene se produc in principal in Valais, Vaud (Lavaux), Geneva si Ticino, majoritare (cu putin) fiind vinurile albe. Au existat podgorii in Elvetia de astazi inca din epoca romana, desi se pot gasi unele urme de origine si mai veche. Cele mai raspandite soiuri cultivate sunt Chasselas (denumit Fendant in Valais) si Pinot Noir. Merlot este principalul soi produs in Ticino.