Italia, oficial Republica Italiana, este un stat unitar, republica parlamentara, aflat in Europa de Sud. Ea acopera o arie de 301.338 km² si are o clima temperata; datorita formei partii sale continentale, este denumita pe plan intern lo Stivale („Cizma”). Cu 61 de milioane de locuitori, este a cincea cea mai populata tara a Europei. Italia este o tara dezvoltata si are a treia cea mai mare economie din zona Euro si a opta din lume dupa PIB nominal.ISTORIE Din vremurile antice, culturile etrusca, Magna Graecia si altele au inflorit pe teritoriul actual al Italiei, pana cand au fost in cele din urma absorbite de Roma, care timp de secole a ramas centrul politic si religios al civilizatiei occidentale, capitala Imperiului Roman si apoi centrul crestinismului. In Evul Mediu Intunecat, Peninsula Italica s-a confruntat cu dezastruoase invazii ale triburilor barbare, dar incepand cu secolul al XI-lea, numeroase orase-stat italiene au inceput sa infloreasca practicand navigatie, comert si intretinand institutii bancare (capitalismul modern isi are originile in Italia medievala). Mai ales in timpul Renasterii, cultura italiana a inflorit, producand carturari, artisti si polimati ca Leonardo da Vinci, Galileo, Michelangelo si Machiavelli. Exploratorii italieni ca Marco Polo, Columb si Vespucci au descoperit noi rute catre Orientul Indepartat si catre Lumea Noua, contribuind la epoca marilor descoperiri pentru europeni.Totusi, Italia a ramas fragmentata in numeroase state aflate in razboi unele cu celelalte de-a lungul intregii Epoci Medievale, ceea ce le-a facut sa cada usor prada marilor puteri europene, ca Spania, Franta, si apoi Austria. Italia va intra astfel intr-o lunga perioada de declin pana la jumatatea secolului al XIX-lea. Dupa diferite tentative nereusite, razboaiele al doilea si al treilea pentru independenta Italiei s-au soldat cu unificarea a mare parte din Italia actuala intre 1859–1866. Incepand cu sfarsitul secolului al XIX-lea si pana la inceputul secolului al XX-lea, noul Regat al Italiei s-a industrializat rapid si si-a format un imperiu colonial, devenind Mare Putere. Italia sudica si rurala au ramas in mare parte insa excluse de la industrializare, alimentand o diaspora mare si influenta. In ciuda victoriei din Primul Razboi Mondial, Italia a intrat intr-o perioada de criza economica si agitatie sociala, care a favorizat aparitia unei dictaturi fasciste in 1922. Participarea ulterioara la al Doilea Razboi Mondial de partea Axei s-a sfarsit cu o infrangere militara, distrugere economica si un razboi civil. In anii care au urmat, Italia a abolit monarhia, a restaurat democratia si s-a bucurat de o explozie economica, devenind astfel una dintre cele mai dezvoltate tari si a cincea economie a lumii pana in 1990.Italia joaca un rol de frunte in afacerile militare, culturale si diplomatice mondiale si este astfel considerata a fi o putere regionala majora. Italia este unul dintre membrii fondatori si unul dintre membrii de frunte ai Uniunii Europene, fiind membra si a mai multor institutii internationale, intre care ONU, NATO, OCDE, OSCE, OMC, DAC, G4, G6, G7, G8, G10, G20, a Uniunii Mediteranei, a Consiliului Europei, a Initiativei Central-Europene, ASEM si a Uniting for Consensus. GEOGRAFIE Geografia Italiei. Harta fizica a Italiei Italia se afla in Europa de Sud, intre paralelele de 35° si 47° latitudine nordica, si intre meridianele de 6° si 19° longitudine estica. La nord, Italia se invecineaza cu Franta, Elvetia, Austria si Slovenia, fiind delimitata in principal de lantul Muntilor Alpi, cuprinzand Valea Padului si Campia Venetiana. La sud, ea cuprinde in intregime Peninsula Italica si doua mari insule mediteraneene — Sicilia si Sardinia — alaturi de numeroase alte insulite. Statele suverane San Marino si Vatican sunt enclave in Italia, in timp ce Campione d'Italia este o exclava italiana in Elvetia. Aria totala a tarii este de 301.340 km², dintre care 294.140 km² este uscat si 7.200 km² este apa. Incluzand si insulele, Italia are 7.600 km de coasta si frontiera, cu 740 km de coasta la Marile Adriatica, Ionica si Tireniana. Are frontiere terestre cu Franta (476 km), Austria (404 km), Slovenia (218 km) si Elvetia (698 km), San Marino (37 km) si Vatican (3,4 km), ambele enclave, reprezinta restul de lungime de frontiera. Italia are in total 1.836,4 km² de granita terestra. Muntii Apenini formeaza coloana vertebrala a peninsulei si Alpii formeaza frontiera nordica, unde se afla si cel mai inalt punct al Italiei, Mont Blanc (4.810 m). Padul, cel mai lung curs de apa din Italia (652 km), curge din Alpi de la frontiera vestica cu Franta si traverseaza Campia Padului in drumul sau spre Marea Adriatica. Cele mai mari cinci lacuri sunt: Garda (367,94 km²), Maggiore (212,51 km², pe granita cu Elvetia), Como (145,9 km²), Trasimeno (124,29 km²) si Bolsena (113,55 km²).
Harta Italia - Orase si Regiuni
Mont Blanc, aflat pe frontiera franco-italiana, este cel mai inalt varf din Uniunea Europeana. Tara se afla la punctul de intalnire intre Placa Eurasiatica si Placa Africana, ceea ce conduce la o activitate seismica si vulcanica sustinuta. In Italia sunt 14 vulcani, dintre care patru sunt activi: Etna, Stromboli, Vulcano si Vezuviu. Vezuviul este singurul vulcan activ din Europa continentala si este celebru pentru eruptia sa care a distrus orasele Pompeii si Herculanum. Activitatea vulcanica a condus la aparitia mai multor insule si dealuri, si exista inca o caldeira vulcanica activa mare, Campi Flegrei, la nord-vest de Napoli. Desi tara cuprinde Peninsula Italica si mare parte din bazinul Alpin sudic, o parte din teritoriul Italiei se extinde dincolo de acest bazin si unele insule sunt aflate in afara platoului continental eurasiatic. Aceste teritorii sunt comunele: Livigno, Sesto, San Candido, Dobbiaco (partial), Chiusaforte, Tarvisio, Curon Venosta (partial), aflate in bazinul hidrografic al Dunarii, in timp ce Val di Lei constituie parte a bazinului Rinului, iar insulele Lampedusa si Lampione se afla pe platoul continental african. MEDIULHarta a parcurilor nationale din Italia. Dupa rapida industrializare, Italiei i-a luat mult timp pana a inceput sa abordeze problematica mediului. Dupa mai multe ameliorari, a ajuns sa se claseze in 2010 pe locul 84 in lume la sustenabilitate ecologica. Parcurile nationale acopera circa 5% din suprafata tarii. In ultimul deceniu, Italia a devenit unul dintre cei mai mari producatori mondiali de energie regenerabila, clasandu-se pe locul al patrulea in lume dupa capacitatea instalata de productie de energie solara si pe locul al saselea la capacitatea de productie de energie eoliana. Energiile regenerabile reprezinta astazi 12% din consumul primar total si final de energie, autoritatile fixandu-si un obiectiv de 17% pentru anul 2020. Peisaj deluros in Toscana. Poluarea aerului ramane insa o problema grava, mai ales in nordul industrializat, tara ajungand in anii 1990 sa aiba al zecelea nivel din lume de emisii industriale de dioxid de carbon. Astazi, Italia este al doisprezecelea cel mai mare producator de dioxid de carbon. Traficul rutier si congestia sa in zonele metropolitane continua sa produca grave probleme de sanatate si de mediu, chiar daca concentratiile de smog s-au redus dramatic din anii 1970 si 1980, iar prezenta smogului devine un fenomen din ce in ce mai rar si nivelele de dioxid de sulf sunt in scadere. Numeroase cursuri de apa si zone de coasta au fost si ele contaminate de activitatea industriala si agricola si, din cauza cresterii nivelului apelor, Venetia a fost inundata in mod repetat in ultimii ani. Deseurile provenite din activitati industriale nu sunt evacuate intotdeauna prin mijloace legale si au produs efecte permanente asupra sanatatii locuitorilor zonelor afectate, asa cum este cazul cu dezastrul de la Seveso. Tara a avut si cativa reactori nucleari intre 1963 si 1990 dar, in urma accidentului de la Cernobil si a unui referendum pe aceasta tema, programul nuclear a fost oprit, decizie asupra careia guvernul a revenit in 2008, cu planuri de a construi pana la patru reactori nucleari cu tehnologie franceza. Acestia au fost si ei anulati dupa un referendum convocat in urma accidentului nuclear de la Fukushima. Despaduririle, proiectele imobiliare ilegale si politicile de gestiune a resurselor funciare au condus la o importanta eroziune in zonele montane ale Italiei, care s-a manifestat prin dezastre ecologice majore, ca scurgerea din Barajul Vajont din 1963, si scurgerile de noroi de la Sarno din 1998 si de la Messina din 2009.CLIMA Italia de sud are clima mediteraneana. Datorita intinderii mari pe longitudine si datorita configuratiei interne predominant montane, clima Italiei este deosebit de diversa. In mare parte din regiunile nordice si centrale continentale, clima are caracteristici de la subtropicale umede pana la continentale umede si oceanice. In particular, clima vaii Padului este predominant continentala, cu ierni geroase si veri calduroase. Zonele de coasta din Liguria, Toscana si mare parte din sud se potrivesc cel mai bine stereotipului de clima mediteraneana. Conditiile climatice din zonele peninsulare de coasta pot fi foarte diferite de cele ale zonelor mai inalte si ale vailor din interior, in special in lunile de iarna, cand la altitudinile mai inalte tinde sa fie mai rece, mai umed si adesea sa cada zapada mai abundenta. Regiunile de coasta au ierni blande si veri in general uscate, desi in vai si in campii, vara tinde sa fie calduroasa. Temperaturile medii pe timp de iarna variaza de la 0 °C in Alpi pana la 12 °C in Sicilia, iar mediile pe timp de vara se incadreaza intre 20–30 °C. POLITICAPresedintele Sergio Mattarella; si prim-ministrul Giuseppe Conte Din 2 iunie 1946, Italia este republica parlamentara unitara; la acea data, monarhia a fost abolita in urma unui referendum constitutional. Presedintele Italiei, actualmente Sergio Mattarella din 2015, este seful de stat al Italiei. El este ales in functie pentru un mandat unic, de sapte ani, de catre camerele Parlamentului reunite in sedinta comuna. Italia are o constitutie democratica, elaborata de Adunarea Constituanta formata de fortele antifasciste care au contribuit la infrangerea fascistilor si nazistilor in Razboiul Civil Italian. INFRASTRUCTURA Tren de mare viteza Frecciarossa 1000 al FS, care atinge viteza maxima de 400 km/h, cel mai rapid tren din Italia si din Europa. In 2004, sectorul italian al transporturilor a generat venituri de 119,4 miliarde de euro, si a angajat 935.700 de persoane in 153.700 de agenti economici. In ce priveste reteaua de drumuri, in 2002 existau 668.721 km de drumuri la nivel national, intre care 6.487 km de autostrazi, in proprietatea statului dar administrate privat de catre Atlantia. In 2005, prin reteaua nationala de drumuri au circulat 34.667.000 de automobile (590 de vehicule la mia de locuitori) si 4.015.000 vehicule de marfa. Reteaua feroviara nationala, detinuta de stat si operata de Ferrovie dello Stato, totaliza in 2013 16.752 km de cale ferata, dintre care 11.969 electrificati. Reteaua de navigatie fluviala cuprindea in 2002, 1.477 km de canale si rauri navigabile. In 2004, functionau circa 30 de aeroporturi principale (inclusiv cele doua huburi Malpensa din Milano si Leonardo da Vinci din Roma) si 43 de mari porturi (inclusiv portul maritim Genova, cel mai mare din tara si al doilea cel mai mare port la Marea Mediterana). In 2005, Italia avea o flota aeriana civila de circa 389.000 unitati si o flota comerciala de 581 de nave. LIMBALimba oficiala a Italiei este italiana. Se estimeaza ca exista circa 64 de milioane de vorbitori materni ai limbii italiene in timp ce numarul total de vorbitori, cuprinzandu-i si pe cei care o folosesc ca a doua limba, ar fi de aproximativ 85 de milioane. In Italia sunt numeroase dialecte regionale, forma literara a limbii italiene fiind bazata pe dialectul florentin. Standardizarea s-a extins si mai mult in anii 1950 si 1960 datorita cresterii economice si a dezvoltarii mass media si televiziunii (postul national RAI a contribuit la promovarea limbii italiene standard). Sunt recunoscute cateva limbi minoritare: albaneza, catalana, germana, greaca, slovena, croata, franceza, provensala, friulana, ladina, occitana si sarda (conform legii numarul 482 din 15 decembrie 1999). Franceza este cooficiala in Valea Aostei—desi in realitate acolo se vorbeste mai mult provensala.[288] Germana are acelasi statut in Tirolul de Sud, la fel ca ladina in anumite parti ale acelei provincii precum si in Trentinoul vecin. Slovena este oficial recunoscuta in provinciile Trieste, Gorizia si Udine. Din cauza imigratiei importante de data recenta, Italia are si alte populatii mari a caror limba materna nu este italiana. Conform Institutului National Italian de Statistica, romana este cea mai frecventa limba materna intre locuitorii rezidenti in Italia: circa 800.000 de oameni au romana ca limba materna (21,9% din numarul rezidentilor straini cu varste de la 6 ani in sus). Alte limbi materne in comunitatile de imigranti sunt araba (vorbita de 475.000 de oameni; 13,1% din locuitorii straini), albaneza (380.000 de oameni) si spaniola (255.000 de oameni); cu numere mai mici de vorbitori sunt ucraineana, Hindi, polona si tamila. RELIGIEBazilica Sfantul Ioan din Lateran, catedrala diecezei Romei, scaunul eclesiastic al Papei. Bazilica Sfantul Petru Romano-catolicismul este, de departe, cea mai mare religie din tara, desi catolicismul nu mai este oficial religie de stat.
In 2010, ponderea italienilor ce se identificau ca romano-catolici era de 81,2%. Sfantul Scaun, jurisdictia episcopala a Romei, contine guvernul central al intregii Biserici Romano-Catolice, cuprinzand diverse agentii esentiale pentru administratie. Diplomatic, ea este recunoscuta de alte subiecte ale legii internationale ca entitate suverana, condusa de Papa, care este si episcop al Romei, si cu care se pot intretine relatii diplomatice. Adesea denumit incorect „Vatican”, Sfantul Scaun nu este aceeasi entitate, Cetatea Vaticanului fiind doar teritoriul actual administrat de Sfantul Scaun, existent ca stat incepand cu anul 1929; Sfantul Scaun dateaza din vremurile de inceput ale crestinismului, si inainte de a fi redus la teritoriul Vaticanului, a cuprins Statele Papale. Ambasadorii se acrediteaza oficial pe langa „Sfantul Scaun” si nu pe langa Vatican, iar reprezentantii papali in strainatate sunt recunoscuti ca reprezentanti ai Sfantului Scaun, nu ai Vaticanului.Intre cultele crestine minoritare din Italia se numara ortodocsi, valdezi si protestanti. In 2011, existau in Italia circa 1,5 milioane de crestini ortodocsi, reprezentand 2,5% din populatie; O jumatate de milion de penticostali si evanghelici (dintre care 400.000 sunt membri ai Adunarilor Domnului), 235.685 de martori ai lui Iehova, 30.000 de valdezi, 25.000 de adventisti de ziua a saptea, 22.000 de mormoni, 15.000 de baptisti (plus circa 5.000 de baptisti liberi), 7000 de luterani, 4000 de metodisti (afiliati Bisericii Valdeze). Una dintre cele mai vechi comunitati religioase din Italia este cea iudaica, evreii fiind prezenti in Roma Antica inca dinaintea erei noastre. Italia a primit de secole evrei expulzati din alte tari, mai cu seama din Spania. Ca urmare a Holocaustului, insa, circa 20% din evreii italieni si-au pierdut viata. Coroborat cu emigratia ce a precedat si a succedat al Doilea Razboi Mondial, aceasta a facut ca in Italia sa mai ramana o comunitate de circa 28.400 de evrei. Imigratia in crestere la inceputul secolului al XXI-lea a fost insotita de o crestere a religiilor necrestine. In 2010, in Italia erau 1,6 milioane de musulmani, adica 2,6% din populatie. In plus, sunt peste 200.000 de credinciosi ai religiilor din subcontinentul indian, existand 70.000 de Sikh avand 22 de gurdwara in toata tara, 70.000 de hinduisti si 50.000 de budisti. Se estimeaza a exista 4900 de Bahá'í in Italia la nivelul anului 2005. Ca masura de protectie a libertatii religioase, statul italian transfera o parte din impozitul pe venit comunitatilor religioase recunoscute, conform unui regim denumit „opt la mie” (Otto per mille). Sunt permise donatii comunitatilor crestine, evreiesti, budiste si hinduiste; islamul ramane insa exclus, deoarece nicio comunitate musulmana nu a semnat inca un concordat cu statul italian. Contribuabilii care nu doresc sa finanteze nicio religie contribuie cu partea lor la sistemul de asigurari sociale.SANATATEStatul italian deruleaza un sistem universal public de asigurari sanitare incepand cu anul 1978. Sistemul de ansamblu este unul mixt public-privat. Partea publica este reprezentata de Servizio Sanitario Nazionale, organizat sub egida Ministerului Sanatatii si administrat prin institutii deconcentrate la nivel regional. Cheltuielile sanitare din Italia reprezentau peste 9% din PIB in 2008, putin peste media tarilor OCDE de 8,9%.Sistemul sanitar italian a fost clasat in 2000 pe locul 2 in lume, dupa ce in 1997 fusese pe locul 3. Italia are a opta speranta de viata din lume, conform datelor din 2013. Ca si in multe alte tari occidentale, Italia se confrunta cu o crestere a proportiei persoanelor supraponderale sau obeze, 34,2% dintre italieni declarandu-se supraponderali si 9,8% considerandu-se obezi. Ponderea fumatorilor era in 2008 de 22%. Fumatul in spatiile publice (baruri, restaurante, cluburi de noapte si birouri) este restrictionat din 2005 la zone special ventilate. CULTURAOrasul Venetia, construit pe 117 de insule Turnul inclinat si Domul din Pisa Palatul Regal Caserta Divizata politic si geografic de secole pana la unificarea din 1861, Italia si-a dezvoltat o cultura unica, modelata de o multitudine de obiceiuri regionale si de centre locale de putere si patronaj. In Evul Mediu si in Renastere, mai multe curti concurau pentru atragerea celor mai buni arhitecti, artisti si carturari, producand astfel un imens patrimoniu de monumente, picturi, muzica si literatura. Italia are mai multe situri in patrimoniul mondial UNESCO (51) decat orice alta tara din lume, si are bogate colectii de arta, cultura si literatura din multe perioade diferite. Tara a avut o influenta culturala foarte larga pe plan mondial, si datorita numerosilor italieni emigrati in alte tari. Mai mult, in toata tara se afla circa 100.000 de monumente de orice fel (muzee, palate, cladiri, statui, biserici, galerii de arta, vile, fantani arteziene, case istorice si situri arheologice). Arhitectura Italia are un stil arhitectonic foarte larg si divers, ce nu poate fi clasificat doar dupa perioada, ci si dupa regiune, avand in vedere divizarea Italiei in mai multe state regionale pana la 1861. Aceasta a creat o diversitate si un eclectism a designului arhitectural. Italia este cunoscuta pentru considerabilele realizari din arhitectura, cum ar fi constructia de arcuri, domuri si structuri similare in Roma Antica, fondarea miscarii renascentiste in arhitectura intre sfarsitul secolului al XIV-lea si secolul al XVI-lea, a carei origini ii este atribuita lui Filippo Brunelleschi. Este tara de origine a palladianismului, un stil de constructii care a inspirat miscari cum ar fi arhitectura neoclasica, si a influentat stilul in care nobilii si-au construit conacele de la tara in toata lumea, in special in Regatul Unit, Australia si SUA intre sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XX-lea. In Italia se gasesc unele dintre cele mai spectaculoase opere de arhitectura din Occident, cum ar fi Colosseumul, Bazilica Sfantul Petru din Roma, catedrala din Milano, catedrala din Florenta, turnul inclinat din Pisa si cladirile din Venetia. Arhitectura italiana a influentat in mare masura arhitectura mondiala. Arhitectul britanic Inigo Jones, inspirat de designul cladirilor si oraselor italiene, a readus ideile arhitecturii renascentiste italiene in Anglia secolului al XVII-lea, inspirat fiind de Andrea Palladio. In plus, un stil inspirat din cel italian, modelat in special pe arhitectura Renasterii, a fost popular in Statele Unite in secolul al XIX-lea. BUCATARIA Unele dintre cele mai populare preparate culinare italiene: pizza, pasta, gelato si espresso. Bucataria italiana moderna s-a dezvoltat prin secole de schimbari politice si sociale, radacinile ei datand din secolul al IV-lea i.e.n. Bucataria italiana in sine a primit puternice influente straine, incepand cu cele etrusca, greceasca antica, continuand cu cea bizantina si evreiasca. Schimbari importante au intervenit odata cu descoperirea Lumii Noi si introducerea unor ingrediente de acolo, cum ar fi cartoful, tomatele, ardeiul gras si porumbul, astazi toate elemente centrale dar introduse in cantitati importante abia in secolul al XVIII-lea. Bucataria italiana are drept importante caracteristici o mare diversitate regionala, o abundenta de gusturi diferite, si este una dintre cele mai populare din lume, cu mare influenta peste hotare. Dieta mediteraneana formeaza baza bucatariei italiene, bogata in paste, peste, fructe si legume si caracterizata printr-o simplitate si varietate extreme, multe feluri de mancare avand doar intre patru si opt ingrediente.
Se pot cauta zboruri pentru maxim 9 pasageri
Trebuie sa existe un adult pentru fiecare infant